Cercetătorii au secvențiat genomul viței-de-vie și au aflat când au fost domesticiți strugurii

O echipă de oameni de știință a descoperit că au existat două căi de domesticire a strugurilor, care au dus la utilizarea lor în vinificație. 

În lucrarea lor publicată în jurnalul Science, grupul descrie efectuarea celei mai mari secvențieri genomice de soiuri de viță-de-vie, în special în timpul perioadelor de lockdown din pandemie.

• Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman

Oamenii produc vin din struguri și consumă soiuri de struguri de masă de foarte mult timp, însă până acum se cunoșteau foarte puține despre istoria evolutivă a acestora. S-a presupus multă vreme că vița-de-vie cultivată pentru vin, Vitis vinifera, a fost prima dată domesticită în unele părți din Asia de Vest și că toate soiurile majore de astăzi provin de acolo. De asemenea, cercetătorii au crezut că soiurile de viță-de-vie pentru vin au fost cultivate înainte de soiurile crescute pentru a fi mâncate, așa-numitele soiuri de masă.

În acest nou efort, cercetătorii au găsit dovezi care sugerează că ambele ipoteze sunt greșite, potrivit Phys.org.

Cele două regiuni geografice în care strugurii au fost domesticiți prima dată

Lucrarea a presupus obținerea și studierea genomului a 2.448 de mostre de viță-de-vie colectate din 23 de situri din 16 țări. Mostrele au inclus atât soiuri de struguri sălbatici, cât și domesticiți. Cercetătorii au creat un genom la nivel de cromozom al speciei Vitis sylvestris și apoi au secvențiat 4.186 de colecții de soiuri folosind-o ca referință.

Ei au descoperit că există două regiuni geografice unde strugurii au fost prima oară domesticiți. Una este în Caucaz, cealaltă în partea de vest a Asiei. De asemenea, datele au arătat că domesticirea în cele două regiuni s-a întâmplat aproximativ în același moment, cu aproape 11.000 de ani în urmă. Totodată, faptul a coincis cu etapele inițiale ale agriculturii.

Zonele în care sunt cultivați strugurii vor trece prin schimbări de mediu

Echipa a constat și că strugurii de masă au fost domesticiți în aproximativ aceeași perioadă.

Cercetătorii au găsit câțiva factori genetici care au jucat un rol în domesticirea strugurilor. Aceștia ar fi fost folosiți spre îmbunătățirea procesului de fabricare a vinului, mai ales în condițiile în care se așteaptă ca multe dintre zonele în care se cultivă strugurii să treacă prin schimbări de mediu, pe măsură ce încălzirea globală continuă.

Vă mai recomandăm și: 

Strugurii ar putea crește rezistența la razele ultraviolete, arată un studiu

Care este diferența dintre vin spumant și șampanie?

Aproape toți strugurii și toate portocalele conțin „un cocktail de pesticide”. Ce arată noi cercetări

Strămoșii noștri, „vinovați” că bem? Un studiu susține că maimuțele mănâncă fructe care conțin alcool